joi, 16 iulie 2015

MITROPOLIA MOLDOVEI și MITROPOLITUL VLADIMIR ar trebui să susțină mai activ cultul SF. ȘTEFAN CEL MARE! Solicitări ignorate banal! Pasivitatea epidemică și indiferența cronică - dușmanul nostru...

PS: Nu judecăm, ci regretăm incidentul intenționat...Astăzi  pozele cu slujbe în rețelele de socializare nu sunt suficiente pentru misiunea și luptă cu păcatul...Să identificăm-tratăm boala! Iertată să-mi fie îndrăzneala pruncească, dar și eu sunt mădular al aceluiași trup care suferă, și deci, nu pot fi indiferent...
  Un grup de creștini, nemulțumiți de cinstirea Sfîntului Ștefan Cel Mare în contextul zilei de 2 iulie, stil nou,  deși ambele Mitropolii din Moldova sunt pe stil ”vechi”, iar creștinii de-a secole l-au cinstit pe stil ”vechi”, ca și sfîntul care a fost de același stil,  au solicitat de patru ori Mitropolitului Vladimir să binecuvînteze în toate protopopiatele activități culturale de amploare (Liturghie, acatist, creații culturale, festivale, etc) dedicate comemorării venerabile a acestui titan al domniei Moldave, anume pe 15 iulie, stil ”vechi”, deoarece Moldova acum ca niciodată este războită de invazia păgînizmului apusean, iar exemplul și testamentul de luptă a sfîntului, azi este  mai mult ca necesar...
   Iată spusele Voievodului din testamentul său: ...”Și de veți vedea că vine; Vre-un dușman nesăbuit; Să strigați atunci la mine; Voi sări și din mormînt”... De asemenea s-a solicitat Mitropolitului mobilizarea în special a preoților din Chișinău, cel puțin după exemplul celor din Mitropolia Basarabiei din 2 iulie.
   Teoretic Mitropolitul parcă a fost de acord cu noi, dar în practică, cu mici excepții, nici un ”STRIGĂT”de preamărire nu s-a auzit, deoarece preoțimea noastră de azi nu se prea autosesizează fără binecuvîntare sa. DE ACEEA AM ZIS:SĂ FIE PE CONȘTIINȚA DÎNSULUI. Chiar la Anenii Noi, preoții din sate au refuzat invitația să vină la slujba sfîntului și programul cultural de la monumentul din centrul raional, fiindcă nu este binecuvîntarea Mitropolitului. Iar acest caz este unul dintr-un lanț întreg...
    Personal mă doare sufletul, deoarece bolnavi fiind, ca niște orbi întoarcem spatele sfîntului. Dar și mai dureroasă este starea aceasta epidemică de pasivitate misionară a Bisericii și față de multe alte probleme-necesități, care sunt vitale astăzi cînd păgînizmul, consumerizmul, homosexualizmul, etc, ne amenință cu prigoană în timpul cel mai apropiat. Și Doamne ferește să îndrăznești să le reproșezi creștinește, că imediat devii ”cioara albă”... Dar oare în fața inamicului, un adevărat general de armată așa s-ar comporta?... Acum cînd așa război a fost declanșat ORTODOXIEI mondiale, să te limitezi doar la niște slujbe și acțiuni episodice, fără să accepți-elaborezi programe  antipăcat consistente de scurtă/lungă durată, ar fi o trădare de Hristos.
  Ceea ce putem face noi acum, cei de ”jos”, este să ne rugăm fierbinte ca Domnul să le lumineze conștiința celor de sus și să insistăm cu orișice preț, chiar și sub gardul Mitropoliei, dacă asta e soluția reală, dar să nu cedăm la asemenea rușine ca în cazul dat.


PS. Iertată să-mi fie provocarea unora...

                                                                                                                        Diac. Ghenadie Valuța

Marcel Balica, unul din cei ce personal s-au adresat Mitropolitului Vladimir.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu