Doar la CIMITIR omul se trezește definitiv din beția patimilor vieții. Aici e gata cu eroizmul! Nu-i mai trebuiește nimic, decît zile pe pămînt! Paștele Blajinilor la Anenii Noi.

  - Acestă tradiție este specifică mai mult în spațiul răsăritean, de a transmite  mesajul Învierii Domnului și rudelor noastre din afara trupului, ca expresie a învierii și a vieții veșnice în ziua cea de apoi. Chiar în Romînia vestică, asemenea tradiție nu există.

  - Ca slujitori obligați să ne educăm creștinii, venind la cimitir,  îi îndemnăm să țină cont de trei lucruri: 1. Să aducă un mesaj de pomenire prin intermediului părintelui; 2. Să facă niște jertfe pentru sufletul adormitului; 3. Să conștientizeze profund lecția disciplinei și a intervalului de TIMP care ne mai desparte de ei, prețuindu-l  (timpul) Dumnezeiește, așa încît cînd vom junge acolo, să putem da examenul vieții în fața Sa pe nota 10 de RAI. Să nu ne fie rușine pentru viața pe care am trăit-o pe pămînt.

Deși pe ploaie și pe frig, la Anenii Noi, comparativ cu primii ani, creștinii au dat dovadă de cultură și responsabilitate, așteptînd pînă la urmă, unul din cei patru slujitori ai raionului să le facă slujba parastasului.

HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT! 

 Diac. Gh. Valuța